DEX Dicționar

a bântui

verb4 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    (Despre fenomene ale naturii, boli, războaie) A lovi insistent o regiune sau o recoltă, făcând mari pagube.

    „Ciuma a bântuit orașul luni întregi.”

  2. 2

    (Despre stafii, amintiri, gânduri) A tulbura mereu un loc sau un om.

    „Amintirea războiului îl bântuie și azi.”

  3. 3

    (Familiar) A umbla fără rost prin locuri; a cutreiera.

    „Tinerii bântuie străzile după miezul nopții.”

  4. 4

    (Învechit) A asupri, a chinui.

    „Boierii bântuiau poporul cu dări.”

Sinonime

  • a cutreiera
  • a pustii
  • a asupri

Etimologie

Din maghiarul bántani.

Alte cuvinte de pe litera B