Înțelesuri
- 1
(Despre fenomene ale naturii, boli, războaie) A lovi insistent o regiune sau o recoltă, făcând mari pagube.
„Ciuma a bântuit orașul luni întregi.”
- 2
(Despre stafii, amintiri, gânduri) A tulbura mereu un loc sau un om.
„Amintirea războiului îl bântuie și azi.”
- 3
(Familiar) A umbla fără rost prin locuri; a cutreiera.
„Tinerii bântuie străzile după miezul nopții.”
- 4
(Învechit) A chinui pe cineva, a-l apăsa cu nedreptăți.
„Boierii bântuiau poporul cu dări.”
Sinonime
- a cutreiera
- a pustii
- a asupri
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 și pers. a 2-a singular
- bântui
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- bântuie
- imperfect pers. 1 singular
- bântuiam
- conjunctiv prezent pers. 1 și pers. a 2-a singular
- să bântui
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să bântuie
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din maghiarul bántani.