Înțeles
A străbate un loc în lung și în lat, umblând din loc în loc; a colinda.
„A cutreierat munții țării cu rucsacul în spate.”
Cum se folosește
Prezentul: eu cutreier, el cutreieră; conjunctiv: să cutreiere. Despărțire: cu-tre-ie-ra.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- cutreier
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- cutreieră
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să cutreier
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să cutreiere
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul contribulare.