Înțeles
A umbla fără țintă, de plăcere sau din lipsă de ocupație.
„Am hoinărit toată ziua prin Roma.”
Sinonime
- a vagabonda
- a rătăci
- a cutreiera
- a colinda
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- hoinăresc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- hoinărește
- imperfect pers. 1 singular
- hoinăream
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să hoinăresc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să hoinărească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din „hoinar”.