Înțelesuri
- 1
A se arăta, a deveni văzut.
„Soarele a apărut de după nori.”
- 2
A lua naștere, a începe să existe.
„Au apărut probleme la care nu ne gândisem.”
- 3
(Despre cărți și publicații) A fi tipărit și dat publicului.
„Volumul a apărut la o editură din Iași.”
- 4
A părea cuiva într-un anumit fel.
„Ideea îmi apare mai limpede acum.”
Sinonime
- a se ivi
- a se arăta
- a răsări
Antonime
- a dispărea
- a se ascunde
- a pieri
Cum se folosește
Forma de persoana a III-a e apare: el apare, ei apar.
Expresii și locuțiuni
- A apărea pe neașteptatea se ivi fără să-l aștepte nimeni.
Atenție la scriere
- Să apară sau să apere? — „Să apară” vine de la „a apărea” (a se ivi); „să apere” vine de la „a apăra” (a proteja).
- A apărea sau a apare? — Infinitivul literar e „a apărea”, ca „a părea”: „cartea va apărea în mai”. „A apare” e o variantă veche, notată de DEX, pe care DOOM 3 n-o mai dă. La fel: „a dispărea”.
- Aparență sau apariție? — „Apariție” înseamnă faptul de a apărea („și-a făcut apariția”, „apariția cărții”). „Aparență” înseamnă felul în care arată sau par lucrurile („aparențele înșală”). Nu „și-a făcut aparența”.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- apar
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- apari
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- apare
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să apar
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să apară
- condițional prezent pers. 1 singular
- aș apărea
- imperativ pers. a 2-a singular afirmativ
- apari
- imperativ pers. a 2-a singular negativ
- nu apărea/ n-apărea
- gerunziu
- apărând
- participiu
- apărut
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul apparere, potrivit în română după verbul a părea.