Înțelesuri
- 1
Faptul că două corpuri sau două materiale se țin lipite strâns unul de altul.
„Vopseaua nu are aderență pe o suprafață grasă.”
- 2
(Tehnică) Prinderea roților pe drum sau pe șine, care le împiedică să alunece.
„Pe gheață, cauciucurile își pierd aderența.”
- 3
(Medicină) Țesut fibros care se formează după o inflamație sau o operație și lipește între ele organe care ar trebui să fie separate.
„Durerile veneau de la aderențele rămase după operație.”
Cum se folosește
Plural: aderențe. G.-D.: aderenței.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- aderenței
- plural
- aderențe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (adhérence).