Înțelesuri
- 1
Ceea ce rezultă dintr-o faptă sau dintr-o întâmplare; consecință.
„Nu s-a gândit la urmările vorbelor lui.”
- 2
Partea care vine după alta, într-o scriere sau într-o poveste.
„Urmarea articolului apare în numărul viitor.”
- 3
(Învechit) Purtare, fel de a face.
„Cronicarul îi laudă urmarea cuviincioasă.”
Sinonime
Antonime
- cauză
- pricină
Expresii și locuțiuni
- Prin urmareașadar, deci.
- Fără urmăricare nu lasă nimic în urmă.
- Urmare la…formulă prin care se leagă o parte de cea dinainte.
Etimologie
Format în română de la verbul „a urma”.