Înțelesuri
- 1
Încercare de a face ceva, fără să știi dacă îți iese.
„A reușit abia la a treia tentativă.”
- 2
(juridic) Începerea unei fapte pedepsite de lege, care n-a mai fost dusă până la capăt.
„A fost judecat pentru tentativă de furt.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Tentativă de omorîncercarea de a ucide pe cineva, oprită înainte de a se împlini.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- tentativei
- plural
- tentative
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franțuzescul tentative.