Înțelesuri
- 1
A-și însuși prin viclenie un lucru care aparține altuia; a fura.
„Casierul a sustras bani din fondul clubului.”
- 2
A abate pe cineva de la ceva; a opri.
„Zgomotul i-a sustras atenția.”
- 3
(Reflexiv) A se eschiva de la o obligație legală, folosind șiretenia; a scăpa de ceva.
„Nu te poți sustrage de la plata taxelor.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Prezentul: eu sustrag, el sustrage; participiul: sustras.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- sustrag
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- sustrage
- imperfect pers. 1 singular
- sustrăgeam
- perfect simplu pers. 1 singular
- sustrăsei
- perfect simplu pers. 1 plural
- sustraserăm
- mai-mult-ca-perfect pers. 1 plural
- sustrăseserăm
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să sustrag
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să sustragă
- gerunziu
- sustrăgând
- participiu
- sustras
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (soustraire), după a trage.