Înțelesuri
- 1
A merge sprijinindu-te mai mult pe un picior, din cauza unei dureri sau a unui defect.
„Fotbalistul a șchiopătat după ce s-a lovit la gleznă.”
- 2
(Fig., familiar) A nu funcționa bine, a merge cu greu.
„Organizarea șchiopătează de la început.”
Sinonime
- a șontâcăi
- a șchiopa
Cum se folosește
Prezentul: eu șchioapăt sau șchiopătez, el șchioapătă sau șchiopătează.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- șchioapăt/șchiopătez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- șchioapătă/șchiopătează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să șchioapăt/să șchiopătez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să șchioapete/să șchiopăteze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la șchiop.