Înțelesuri
- 1
A auzi tot mai puțin sau deloc; a deveni surd.
„Bunicul a surzit cu timpul.”
- 2
A face pe cineva să-și piardă auzul; (prin extensie) a ameți, a zăpăci.
„Explozia i-a surzit pe toți.”
Sinonime
- a asurzi
- a ameți
Antonime
Cum se folosește
Prezentul: eu surzesc, el surzește.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- surzesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- surzește
- imperfect pers. 1 singular
- surzeam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să surzesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să surzească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la surd.