Înțelesuri
- 1
Care se află pe cea mai înaltă treaptă; cel mai mare, cel mai important.
„Comandantul suprem a dat ordinul de retragere.”
- 2
Ultim, extrem, decisiv.
„A făcut un efort suprem și a trecut linia de sosire.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Moment supremclipa hotărâtoare a unei încercări.
- Curtea Supremăcea mai înaltă instanță de judecată dintr-o țară.
- Efort supremîncordare maximă a puterilor.
Atenție la scriere
- „Ultimativ” nu înseamnă „suprem” sau „cel mai bun” — „Ultimativ” înseamnă „cu caracter de ultimatum”: o cerere fermă, cu amenințare și termen. „Ghidul ultimativ” sau „experiența ultimativă” sunt calcuri din engleză; în română se spune „complet”, „suprem”, „definitiv”.
Forme flexionare
- masculin plural
- supremi
- feminin
- supremă
- feminin plural
- supreme
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza suprême și din latinescul supremus.