Înțelesuri
- 1
Faptul de a rămâne în viață după o primejdie sau într-un mediu greu.
„Șansele de supraviețuire cresc dacă ajunge repede la spital.”
- 2
Faptul de a te descurca la limită, cu ce ai.
„Salariul le ajunge doar pentru supraviețuire.”
Sinonime
- scăpare
- dăinuire
Antonime
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- supraviețuirii
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din verbul „a supraviețui”, alcătuit din „supra-” și „a viețui”.
Cuvântul de bază, în dicționar: a supraviețui