Înțelesuri
- 1
Cât trebuie, atât cât ajunge.
„Avem lemne suficiente pentru toată iarna.”
- 2
(adverbial) Destul.
„Ai muncit suficient azi, odihnește-te.”
- 3
(despre oameni) Plin de sine, care are o părere prea bună despre el.
„Are un aer suficient care îi supără pe toți.”
Sinonime
- destul
- îndestulător
- satisfăcător
- înfumurat
Cum se folosește
Se desparte su-fi-ci-ent. Al treilea sens, „înfumurat”, e mai rar azi, dar e cel din care vine cuvântul suficiență.
Expresii și locuțiuni
- Condiție suficientă(în matematică) condiție care, singură, face ca ceva să fie adevărat.
Etimologie
Din latinescul sufficiens, „care ajunge”.