Înțelesuri
- 1
Aerul pe care îl tragi în piept și îl dai afară; respirația.
„Abia își mai trăgea suflarea după urcuș.”
- 2
Faptul de a sufla cu putere, de a da aer afară.
„A stins lumânările de pe tort dintr-o singură suflare.”
- 3
(Figurat) Viața, faptul de a trăi.
„Câtă suflare va avea, își va apăra copiii.”
- 4
(Figurat) Oamenii sau viețuitoarele dintr-un loc, luate împreună.
„Toată suflarea satului a ieșit la hram.”
Sinonime
- respirație
- răsuflare
- suflu
- viață
Expresii și locuțiuni
- Fără suflarefără viață; sau cu respirația tăiată de uimire ori de spaimă.
- A-și da suflareaa muri.
- Într-o suflarefoarte repede, dintr-odată.
Etimologie
Din verbul „a sufla”.