Înțelesuri
- 1
Care trebuie respectat întocmai, fără abatere și fără excepție.
„În laborator sunt reguli stricte de curățenie.”
- 2
(Despre oameni) Care nu îngăduie abateri; sever, aspru.
„Are un șef strict, dar drept.”
- 3
(Adverbial) Exact, nici mai mult, nici mai puțin.
„A luat strict cât îi trebuia pentru drum.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Strict necesarde neînlocuit; fără de care nu se poate.
Forme flexionare
- masculin plural
- stricți
- feminin
- strictă
- feminin plural
- stricte
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (strict) și latină (strictus, „strâns”).