Înțeles
(Livresc) Singurătate, starea celui retras departe de lume.
„Scriitorul își căuta inspirația în solitudinea muntelui.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Fără plural.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- solitudinii
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (solitude) și din latină (solitudo).