Înțelesuri
- 1
Starea animalelor sălbatice; (prin extensie) cruzime, brutalitate, barbarie.
„A privit-o cu sălbăticie.”
- 2
Starea naturii neatinse de mâna omului.
„Sălbăticia munților a rămas neatinsă.”
- 3
Loc pustiu și neumblat.
„S-au rătăcit într-o sălbăticie de stâncă.”
- 4
Izolare de lume; timiditate, sfioșenie.
„Tăcea din sălbăticie, ferit de lume.”
- 5
Lipsă de civilizație; primitivism.
„Oamenii trăiau într-o sălbăticie completă.”
Sinonime
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Cu sălbăticiefioros, sălbatic.
Forme flexionare
- articulat
- sălbăticia
- genitiv-dativ articulat
- sălbăticiei
- plural
- sălbăticii
- plural articulat
- sălbăticiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din «sălbatic» și sufixul -ie.