Înțelesuri
- 1
Partea din fruct care conține embrionul și din care crește o plantă nouă.
„Am pus semințe de roșii în ghivece.”
- 2
(Figurat) Început, cauză din care se dezvoltă ceva.
„Cearta a fost sămânța unei dușmănii lungi.”
- 3
(Figurat) Neam, urmași, cei care se trag dintr-o familie.
„Din sămânța lor s-a ridicat un sat întreg.”
- 4
(Popular) Lichidul seminal; sămânța din care se naște un urmaș.
„În textele vechi, „sămânță” înseamnă adesea urmași.”
Sinonime
- grăunte
- germen
- început
- neam
Cum se folosește
Pluralul e „semințe”; genitivul, „seminței”.
Expresii și locuțiuni
- De sămânțăpăstrat pentru înmulțire.
- A semăna sămânța discordieia provoca certuri.
- Semințe de floarea-soareluisemințe prăjite care se ronțăie.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- seminței
- plural
- semințe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Moștenit din latina populară (sementia).