Înțelesuri
- 1
Care te face să obosești, fiindcă cere multă muncă sau răbdare.
„A fost o zi obositoare, plină de drum și de treabă.”
- 2
(Prin extensie) Plictisitor, greu de suportat.
„Discuția cu el e obositoare, fiindcă repetă mereu aceleași lucruri.”
Antonime
Cum se folosește
Feminin singular și plural: obositoare; plural masculin: obositori.
Forme flexionare
- masculin plural
- obositori
- feminin singular și plural
- obositoare
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din a obosi, cu sufixul -tor.