Înțelesuri
- 1
Vorba sau gestul prin care îi arăți cuiva recunoștință.
„A plecat fără o vorbă de mulțumire.”
- 2
Starea de bine a celui căruia i s-a împlinit o dorință; satisfacție.
„Simțea o mulțumire liniștită privind grădina.”
- 3
(La plural) Formulă prin care se exprimă recunoștința.
„Mulțumiri tuturor celor care au ajutat!”
Sinonime
Antonime
- nemulțumire
- ingratitudine
Expresii și locuțiuni
- Cu mulțumiriformulă de încheiere a unei scrisori.
- Spre mulțumirea tuturorașa încât să fie toți împăcați.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- mulțumirii
- plural
- mulțumiri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din verbul „a mulțumi”, care vine de la urarea „mulți ani”.
Cuvântul de bază, în dicționar: a mulțumi