Înțelesuri
- 1
A se deplasa dintr-un loc în altul; a umbla.
„Merge pe jos până la școală, indiferent de vreme.”
- 2
A pleca, a se îndrepta undeva.
„Merge la piață în fiecare sâmbătă.”
- 3
A frecventa cursurile unei școli.
„Merge la liceu în oraș.”
- 4
A însoți pe cineva.
„Merg și eu cu tine până la colț.”
- 5
(Despre drumuri, terenuri) A se întinde până la; a duce la.
„Drumul merge până la marginea pădurii.”
- 6
(Despre vești, zvonuri) A se răspândi.
„Merge vorba că se scumpește pâinea.”
- 7
(Despre aparate, mecanisme) A funcționa.
„Ceasul din bucătărie nu mai merge.”
- 8
(Despre treburi, acțiuni) A se desfășura într-un anumit fel.
„Cum merge treaba la serviciul nou?”
- 9
(Despre oameni) A o duce bine sau rău.
„Îi merge bine de când s-a angajat acolo.”
- 10
A înainta, a progresa.
„Lucrarea merge greu, dar merge.”
- 11
(Despre materiale, alimente) A fi necesar, a se consuma.
„La o prăjitură ca asta merg șase ouă.”
- 12
A se potrivi, a se asorta.
„Culorile astea două merg bine împreună.”
- 13
A fi primit, a fi acceptat.
„Merge și așa, nu fi prea pretențios.”
Expresii și locuțiuni
- A-i merge la inimăa-i plăcea foarte mult.
- Merge vorbase spune, se aude prin lume.
- Treacă-meargă!fie; să zicem că se poate.
- A merge prea departea-și îngădui prea multe, a trece peste măsură.
- A merge mână în mânăa fi strâns legate, a se petrece împreună.
Etimologie
Moștenit din latină (mergere „a se scufunda”), cu schimbare de sens în română.