DEX Dicționar

izbucnire

substantiv feminin2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Începutul brusc și violent al unui lucru (război, incendiu, boală).

    „Izbucnirea războiului i-a prins în străinătate.”

  2. 2

    Descărcare bruscă de mânie, de plâns sau de râs.

    „Nimeni nu se aștepta la izbucnirea lui la ședință.”

Sinonime

Cum se folosește

Pluralul e „izbucniri”.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
izbucnirii
plural
izbucniri

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la „a izbucni”.

Cuvântul de bază, în dicționar: a izbucni

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera I