Înțelesuri
- 1
Organ de justiție care judecă și hotărăște într-o pricină.
„Instanța a admis cererea reclamantului.”
- 2
Treapta pe care se află o judecată în ierarhia justiției.
„A pierdut în primă instanță, dar a câștigat în apel.”
- 3
(Figurat) Autoritatea care hotărăște într-o chestiune.
„Ultima instanță în casa aceea era bunica.”
Expresii și locuțiuni
- În ultimă instanțăla urma urmei, când nu mai e altă cale.
- Instanță de fondinstanța care judecă pricina de la început, pe fapte.
- A se adresa instanțeia cere dreptate în fața judecății.
Etimologie
Din franceză (instance) și latină (instantia).