Înțeles
Faptul de a (se) îneca, de a muri sufocat în apă sau în alt lichid; (rar) inundare.
„Salvamarul l-a scăpat pe copil de la înecare.”
Sinonime
- înec
- asfixiere
Cum se folosește
Fără plural.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- înecării
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la „a (se) îneca”.