DEX Dicționar

îndurător

adjectiv2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Care are milă de alții și iartă ușor; milostiv.

    „Bătrânii îl rugau pe domnitor să fie îndurător cu cei săraci.”

  2. 2

    Care rabdă suferința și greutățile fără să se plângă; răbdător.

    „Bunicul a fost un om îndurător, care a trecut prin război fără un cuvânt de reproș.”

Antonime

  • nemilos

Cum se folosește

Învechit. Forme: îndurătoare (feminin, la singular și la plural), îndurători.

Forme flexionare

masculin plural
îndurători
feminin singular și plural
îndurătoare

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la „a îndura”, cu sufixul „-ător”.

Cuvântul de bază, în dicționar: a îndura

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera I