Înțeles
Faptul de a (se) asfixia; sufocare.
„Fumul a provocat asfixierea locatarilor.”
Sinonime
- sufocare
- înăbușire
Cum se folosește
Se pronunță «as-fi-xi-e-re»; plural: asfixieri.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- asfixierii
- plural
- asfixieri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a asfixia (din franceză, asphyxier).