Înțelesuri
- 1
Momentul când apune soarele; apus.
„Ne-am plimbat pe plajă la asfințit.”
- 2
Partea cerului unde apune soarele; vest.
„Spre asfințit se vedeau munții.”
- 3
(Figurat) Sfârșit, perioada de declin a ceva.
„Era la asfințitul carierei sale.”
Cum se folosește
Pluralul, rar, e „asfințituri”.
Forme flexionare
- plural
- asfințituri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la „a asfinți”.