Înțelesuri
- 1
Ceea ce e principal și stabil într-un lucru; natura lui adâncă.
„Esența problemei e lipsa banilor, nu a timpului.”
- 2
Lichid puternic aromat, scos din plante sau făcut artificial, folosit în parfumerie sau în bucătărie.
„Prăjitura are esență de vanilie.”
- 3
Fel de arbore dintr-o pădure sau fel de lemn.
„Mobila e făcută din esențe tari, stejar și fag.”
Antonime
- aparență
Expresii și locuțiuni
- În esențăîn ceea ce are mai important, în fond.
- Esență de vanilielichid concentrat cu aromă de vanilie, pus în prăjituri.
Etimologie
Din franceza essence și din latinescul essentia.