Înțelesuri
- 1
Curățare a unui amestec sau a unui lichid de substanțele dăunătoare.
„Stația de epurare curăță apa uzată.”
- 2
(Fig.) Îndepărtarea elementelor nepotrivite dintr-o instituție sau organizație.
„Partidul a făcut o epurare în conducere.”
Sinonime
- curățare
- purificare
Antonime
Cum se folosește
Plural: epurări.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- epurării
- plural
- epurări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a epura (din franceză épurer).