Înțelesuri
- 1
Care se hrănește numai cu plante.
„Cerbul e un animal erbivor, care paște iarba din poieni.”
- 2
(Ca substantiv neutru, mai ales la plural) Animal care se hrănește numai cu plante.
„Vacile, caii și iepurii sunt erbivore.”
Antonime
Cum se folosește
Feminin: erbivoră; plural: erbivori, erbivore. Ca substantiv: un erbivor, două erbivore.
Forme flexionare
- masculin plural
- erbivori
- feminin
- erbivoră
- feminin plural
- erbivore
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (herbivore).