DEX Dicționar

eradicare

substantiv feminin2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Faptul de a face să dispară cu totul o boală, un rău, un obicei; stârpire.

    „Eradicarea variolei e una dintre marile reușite ale medicinei.”

  2. 2

    Smulgerea unei plante cu rădăcină cu tot.

    „Eradicarea ambroziei de pe câmp trebuie făcută înainte de înflorire.”

Sinonime

  • stârpire
  • desființare
  • dezrădăcinare

Cum se folosește

Plural: eradicări. Verbul: a eradica (eu eradichez, el eradichează).

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
eradicării
plural
eradicări

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din latină și din italiană (eradicare).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera E