Înțelesuri
- 1
Faptul de a face ceva curat; îndepărtarea murdăriei.
„Curățarea camerei ne-a luat toată dimineața.”
- 2
Scoaterea cojii sau a pieliței de pe legume, fructe ori ouă.
„Curățarea cartofilor e treaba mea la masa de duminică.”
- 3
Îndepărtarea impurităților dintr-un material, de exemplu dintr-un metal.
„Curățarea apei se face în stații speciale.”
Sinonime
- îndepărtare
- purificare
Antonime
- murdărire
Cum se folosește
Genitiv-dativ articulat: curățării; plural: curățări. Varianta: curățire.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- curățării
- plural
- curățări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul a curăța.