Înțeles
Persoană care exercită drepturile și îndatoririle decurgând din curatelă, adică ocrotește interesele cuiva.
„Instanța a numit un curator pentru bunurile minorului.”
Sinonime
Cum se folosește
Plural: curatori.
Forme flexionare
- plural
- curatori
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (curateur) și din latină (curator).