DEX Dicționar

compătimire

substantiv femininun sens

Înțeles

  1. Milă și părere de rău față de suferința sau necazul cuiva.

    „L-a privit cu compătimire, dar nu l-a putut ajuta.”

Cum se folosește

Plural: compătimiri.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
compătimirii
plural
compătimiri

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la „a compătimi”.

Cuvântul de bază, în dicționar: a compătimi

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera C