Înțelesuri
- 1
Împrejurarea în care se petrece ceva.
„Ancheta lămurește circumstanțele accidentului.”
- 2
(Juridic, la plural) Împrejurările care fac ca o pedeapsă să fie mai mare sau mai mică.
„Instanța a reținut circumstanțe atenuante.”
Sinonime
Expresii și locuțiuni
- De circumstanțăfăcut doar pentru ocazia respectivă, fără valoare de sine stătătoare.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- circumstanței
- plural
- circumstanțe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul circumstantia și francezul circonstance.