Înțelesuri
- 1
Capul unui animal mort sau tăiat pentru mâncare.
„Din căpățâna de porc s-a făcut piftie.”
- 2
Craniul unui om mort; (ironic) cap mare de om.
„Pune-ți căpățâna la contribuție și găsește o soluție!”
- 3
Partea rotundă, strânsă, a unor plante: varza, ceapa, usturoiul.
„A cumpărat o căpățână de varză pentru sarmale.”
- 4
Bucată mare de zahăr în formă de con.
„Pe vremuri, zahărul se vindea în căpățâni.”
Cum se folosește
Genitiv-dativ: căpățânii; plural: căpățâni.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- căpățânii
- plural
- căpățâni
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul popular capitina.