Înțelesuri
- 1
Casa cuiva, privită ca loc de adăpost și de liniște; familia care trăiește în ea.
„S-a întors la căminul părintesc după zece ani.”
- 2
Clădire în care sunt cazați elevii sau studenții.
„Stă la cămin, în camera de la etajul trei.”
- 3
Instituție care găzduiește bătrâni sau copii fără sprijin.
„S-a deschis un cămin de bătrâni în comună.”
- 4
Vatră de piatră sau de cărămidă, cu foc deschis, zidită lângă un perete.
„Focul din cămin ardea molcom.”
- 5
Groapă zidită sub pământ, cu capac de fontă, așezată pe drumul unei conducte.
„Apometrul e în căminul din fața casei.”
Expresii și locuțiuni
- Cămin culturalclădire din sat în care se țin serbări, baluri și întruniri.
Etimologie
Din slavonul kamina.