Înțelesuri
- 1
Partea patului unde stă capul; și perna sau lucrul pus sub cap.
„Mama și-a ținut icoana la căpătâiul patului toată viața.”
- 2
Capătul, sfârșitul unui lucru.
„Treaba asta nu mai avea căpătâi.”
Cum se folosește
Plural: căpătâie.
Expresii și locuțiuni
- a sta la căpătâiul cuivaA veghea lângă un bolnav.
- carte de căpătâiCartea cea mai importantă într-un domeniu sau cartea preferată a cuiva.
- fără căpătâiFără rost, fără ocupație și fără casă.
Forme flexionare
- plural
- căpătâie
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul capitaneum.