Înțelesuri
- 1
Grad de ofițer, între locotenent-major și maior.
„A fost avansat căpitan la treizeci de ani.”
- 2
Cel care comandă o navă.
„Căpitanul a dat ordin de plecare.”
- 3
Jucătorul care conduce o echipă pe teren.
„Căpitanul echipei a ridicat cupa.”
Sinonime
Cum se folosește
La vocativ face căpitane. Femininul e căpitan (grad militar) sau căpitană (la sport).
Expresii și locuțiuni
- Căpitanul părăsește ultimul navacel care răspunde de ceilalți pleacă după ei, nu înaintea lor.
Etimologie
Din italienescul capitano și din rusescul kapitan.