Înțelesuri
- 1
A pune un lucru lângă altul; a apropia.
„A alăturat cele două mese ca să încapă toți.”
- 2
(Reflexiv) A veni lângă cineva, a i se adăuga.
„Ni s-a alăturat la jumătatea drumului.”
- 3
(Reflexiv) A adera la o cauză sau la o părere.
„Mă alătur propunerii colegului meu.”
- 4
A anexa un document la altul.
„A alăturat cererii o copie după diplomă.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- A se alătura cuivaa-i ține partea sau a merge împreună cu el.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- alătur
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- alătură
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să alătur
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să alăture
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format în română de la adverbul „alături”.