Înțelesuri
- 1
A merge repede, cu pași mari; a fugi.
„Aleargă în parc în fiecare dimineață, indiferent de vreme.”
- 2
A fugi după cineva sau după ceva, ca să-l ajungi.
„A alergat după autobuz până la colț.”
- 3
(Tranzitiv) A fugi după cineva ca să-l prindă.
„Câinii au alergat vulpea până la marginea pădurii.”
- 4
A se grăbi într-o direcție sau spre un scop.
„A alergat toată dimineața după acte la primărie.”
- 5
A cere ajutorul cuiva.
„La nevoie, aleargă tot la frate-său.”
- 6
A umbla de colo până colo, fără țintă.
„A alergat prin oraș toată ziua, degeaba.”
- 7
A lua parte la o probă sportivă de alergare.
„Aleargă la maraton pentru a treia oară.”
Expresii și locuțiuni
- A alerga după cai verzi pe pereția urmări un lucru cu neputință.
- A alerga după doi iepuri deodatăa urmări două scopuri în același timp și a le rata pe amândouă.
- A alerga cu limba scoasăa se osteni peste măsură după ceva.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- alerg
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- alergi
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- aleargă
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să alerg
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să alerge
- imperativ pers. a 2-a singular afirmativ
- aleargă
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Moștenit din latina populară (*allargare, de la largus).