DEX Dicționar

a aduce

verb7 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    A lua un lucru cu tine și a veni cu el undeva sau la cineva.

    „Adu-mi te rog un pahar cu apă.”

  2. 2

    A trage un lucru mai aproape de tine ori de trupul tău.

    „A adus mâna la frunte, să-și facă umbră.”

  3. 3

    A da unui lucru o anumită mișcare, direcție sau formă.

    „A adus discuția, ca din întâmplare, către bani.”

  4. 4

    A pricinui, a produce, a avea drept urmare.

    „Ploile de o săptămână au adus pagube mari.”

  5. 5

    A face pe cineva să ajungă într-o anumită stare.

    „Grijile l-au adus la disperare.”

  6. 6

    (Intranzitiv, urmat de „a” sau „cu”) A semăna întrucâtva cu cineva ori cu ceva.

    „Băiatul aduce cu tatăl lui.”

  7. 7

    (Despre vreme, semne) A da de veste că urmează ceva.

    „Cerul ăsta aduce a ploaie.”

Antonime

Expresii și locuțiuni

  • A-și aduce amintea-și aminti.
  • Ce vânt te aduce?se spune cuiva care a picat fără veste.
  • A aduce vorba despre cevaa îndrepta discuția către un anumit subiect.
  • A o aduce bine din condeia vorbi sau a scrie cu dibăcie, ieșind cu bine dintr-o situație.

Atenție la scriere

  • Fă sau face? Nu fă sau nu face? — La imperativ se spune „fă!”, „du!”, „zi!”, „adu!”. La negativ revine forma lungă: „nu face!”, „nu duce!”, „nu zice!”, nu „nu fă!”.

Forme flexionare

indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
aduc
indicativ prezent pers. a 3-a singular
aduce
perfect simplu pers. 1 singular
adusei
perfect simplu pers. 1 plural
aduserăm
mai-mult-ca-perfect pers. 1 plural
aduseserăm
conjunctiv prezent pers. 1 singular
să aduc
conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
să aducă
imperativ pers. a 2-a singular afirmativ
adu / adu
gerunziu
aducând
participiu
adus

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Moștenit din latină (adducere).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera A