Regula
„Succint” înseamnă exprimat pe scurt, în puține cuvinte; concis, sumar. Vine din franceză (succinct) și din latină (succinctus), de unde și cei doi c.
Primul c se citește [k], iar al doilea, înainte de „i”, se citește [ci]: suc-cint. La fel ca în „accent”, „accident” sau „succes”, unde cei doi c se aud diferit.
Greșeala vine din pronunțarea grăbită, în care primul c se pierde: „su-cint”. Când scrii după cum ai auzit, iese un singur c.
Formele flexionare păstrează și ele dublul c: succintă, succinți, succinte. Poate fi și adverb: „a răspuns succint”.
Corect
- Vă rog un răspuns succint.
- A făcut o prezentare succintă a proiectului.
- Explicațiile au fost clare și succinte.
Greșit
- Te rog să fii sucint.
- Am scris un rezumat sucint al cărții.
Un truc de ținut minte
Gândește-te la „succes”: suc-ces, suc-cint. Aceeași pereche de c, citită [k] + [ci].
Cuvintele în dicționar
Regula urmează DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).