Regula
DOOM 3 înregistrează adverbul „poimâine”, scris legat, și compusele „poimâine-dimineață”, „poimâine-seară”, „poimâine-noapte”, scrise cu cratimă. DEX ’09 îl definește drept „în ziua care urmează celei de mâine”.
„Poimâine” vine din latinescul „post mane”, „după mâine”. Prima parte nu mai e un cuvânt de sine stătător în română, așa că nu are de ce să fie despărțită: „poi mâine” sau „poi-mâine” sunt greșite.
Compusele cu momentul zilei urmează modelul lui „mâine-seară” și „azi-noapte”: adverbul și substantivul se unesc prin cratimă, pentru că formează împreună o singură indicație de timp.
DOOM 3 are și „mâine-poimâine” (într-o zi apropiată), tot cu cratimă. Iar ziua de după poimâine este „răspoimâine”, scris tot legat.
Corect
- Ne vedem poimâine la ora zece.
- Poimâine-seară e spectacolul de final.
- Mâine-poimâine o să-ți pară rău.
Greșit
- Testul e poi mâine, nu mâine.
- Plecăm poi-mâine dimineață.
Un truc de ținut minte
„Poi” singur nu înseamnă nimic în română, deci nu are cum să stea separat. Doar momentul zilei se prinde cu cratimă: poimâine-seară.
Cuvintele în dicționar
Regula urmează DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).