Înțelesuri
- 1
Felul de a fi al cuiva sau al ceva lipsit de bun-gust și de finețe; grosolănie, trivialitate.
„Vulgaritatea glumelor lui i-a făcut pe toți invitații să se uite în farfurii.”
- 2
(Mai ales la plural) Vorbă, gest sau faptă grosolană.
„Pe stadion se auzeau numai vulgarități la adresa arbitrului.”
Sinonime
- grosolănie
- trivialitate
- mitocănie
Cum se folosește
Genitiv-dativ: vulgarității; plural (cu sensul de vorbe, fapte): vulgarități.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- vulgarității
- plural
- vulgarități
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (vulgarité) și din latină (vulgaritas).