Înțelesuri
- 1
Om despre care se crede că face vrăji, că poate schimba mersul lucrurilor prin puteri tainice.
„În poveste, vrăjitorul îl preschimbă pe prinț în cerb.”
- 2
(Figurat) Persoană care face lucruri uimitoare în meseria ei, ca prin farmec.
„Mecanicul ăsta e un vrăjitor: a pornit mașina din trei mișcări.”
Sinonime
Cum se folosește
Femininul e „vrăjitoare”.
Expresii și locuțiuni
- Ucenicul vrăjitoruluicel care pornește ceva ce nu mai poate opri.
- Vânătoare de vrăjitoareprigoană pornită împotriva unor oameni nevinovați, pe temeiul unei bănuieli.
Forme flexionare
- plural
- vrăjitori
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).