Înțelesuri
- 1
Femeie despre care se crede că face vrăji; forma masculină este „vrăjitor”.
„În basm, vrăjitoarea trăia într-o casă din mijlocul pădurii.”
- 2
Femeie care se ocupă cu ghicitul și cu descântecele.
„A fost la o vrăjitoare care i-a dat în cărți.”
Sinonime
- fermecătoare
- ghicitoare
Expresii și locuțiuni
- Vânătoare de vrăjitoareprigoană pornită pe bănuieli, nu pe dovezi.
Etimologie
Format de la verbul „a vrăji”, cu sufixul -toare.