Înțelesuri
- 1
Care răspândește sau răsfrânge multă lumină.
„Zăpada era strălucitoare în soarele de dimineață.”
- 2
(Despre ochi, privire, chip) Plin de lumină, de bucurie.
„A intrat în casă cu ochii strălucitori.”
- 3
(Figurat) Deosebit de reușit; care stârnește admirație.
„A avut o carieră strălucitoare.”
Expresii și locuțiuni
- Carieră strălucitoaredrum profesional plin de izbânzi.
- Ochi strălucitoriprivire vie, plină de bucurie sau de înfrigurare.
Forme flexionare
- masculin plural
- strălucitori
- feminin singular și plural
- strălucitoare
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).