Înțelesuri
- 1
A curăța ceva cu apă și, de obicei, cu săpun sau cu detergent.
„A spălat vasele imediat după cină.”
- 2
(Reflexiv) A-și curăța corpul cu apă.
„Se spală pe mâini înainte de masă.”
- 3
(Familiar) A avea grijă de rufele cuiva.
„Le-a spălat copiilor toată copilăria.”
- 4
(Figurat) A face să dispară o vină, o rușine sau o jignire.
„Și-a spălat greșeala prin ani de muncă.”
- 5
(Despre ape, ploi, șuvoaie) A roade pământul și a-l duce cu sine.
„Ploile au spălat drumul de pe coastă.”
- 6
(Despre valuri) A uda, a scălda un țărm.
„Valurile spală stâncile de dimineață până seara.”
- 7
A trece un minereu printr-un curent de apă, ca să se despartă părțile lui.
„Aurul se spăla odinioară în albia râului.”
Expresii și locuțiuni
- A-și spăla mâinile de cevaa refuza să-ți asumi răspunderea pentru o situație.
- A spăla pe cineva pe capa-l certa zdravăn.
- A-și spăla obrazula scăpa cu bine dintr-o situație rușinoasă.
- Iese la spălatse spune în glumă, ca mângâiere, la un necaz mărunt.
- A spăla bania da banilor obținuți necinstit o înfățișare legală.
Atenție la scriere
- Să cumpere sau să cumpăre? — Formele corecte sunt „să cumpere”, „să spele”, „să lase”: la conjunctiv, persoana a III-a, aceste verbe se termină în „-e”.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- spăl
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- speli
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- spală
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să spăl
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să spele
- imperativ pers. a 2-a singular afirmativ
- spală
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Moștenit din latina populară (*expellavare, adică ex-per-lavare).