DEX Dicționar

reconciliere

substantiv femininun sens

Înțeles

  1. Faptul de a se împăca din nou; punere de acord.

    „După ani de ceartă a urmat reconcilierea celor doi frați.”

Antonime

Cum se folosește

Plural: reconcilieri.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
reconcilierii
plural
reconcilieri

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la a reconcilia (din franceză réconcilier).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera R